Tag Archives: non-formal

Interviu blogunteer.ro

În vară am fost speaker la Branding Romania 2010. După prezentare, am răspuns câtorva întrebări ale unui voluntar de la blogunteer.ro. Mai jos aveţi articolul şi răspunsurile mele.

Traian Bruma a fondat, impreuna cu membrii Sindicatului Liber Studentesc, Organizatia Studentilor din Inginerie Electrica (OSE). Pe o perioada de doi ani a activat ca vicepresedinte al Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR), dezvoltand departamentul educational. De asemenea, a coordonat programul NEXT, Saptamana Bologna in universitati si programul de selectie si formare a studentilor evaluatori ARACIS (Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior). Activeaza in domeniul educatiei non-formale pentru tineri, fiind pasionat de sporturile extreme, jocurile de strategie si de educatie.

L-am cunoscut pe Traian Bruma in cadrul scolii de vara “Branding Romania- Yes, we can!”, eveniment organizat de Clubul Liderii Mileniului Trei la Olanesti, in judetul Valcea, in perioada 26 august- 1 septembrie 2010.

In cadrul evenimentului, Traian a abordat tema procesului decizional si a procesului de invatare, structurandu-si prezentarea in puncte-cheie usor de urmarit de catre participanti. La finalul prezentarii, a acordat un interviu pentru Blogunteer, vorbindu-ne despre importanta voluntariatului prin raportare la sistemul de invatamant si la tanara generatie.

1. Ce inseamna voluntariatul in contextul societatii actuale?

Primul nivel la care ajungi sa intelegi voluntariatul, odata ce incepi sa-l faci, e pentru ca e util, pentru ca te ajuta in cariera, pentru ca inveti sa faci lucruri practice, pentru ca incepi sa cunosti oameni si pentru ca ti se prezinta tot felul de avantaje directe. Daca ajungi sa faci cu adevarat voluntariat si ajungi sa fii implicat in cauza organizatiei pentru care lupti, iti dai seama ca de fapt nu faci voluntariat pentru avantajele astea. E ceva mai mult de atat. Intelegerea mea de acum asupra voluntariatului e ca e un lucru esential al conditiei umane sa ajungi sa faci lucruri pentru ca asa vrei tu, nu pentru ca spune altcineva. La scoala, pana in clasa a XII-a, altcineva iti spune ce sa faci si dupa facultate e foarte probabil ca altcineva sa-ti spuna ce sa faci intr-un sistem mare, gen corporatie. Mi se pare critic sa experimentezi, ca om, ce inseamna sa faci un lucru pentru ca asa vrei tu si sa vezi ce iese din asta, cum te simti si daca poti sa gestionezi toate lucrurile acestea. Asta a fost pentru mine voluntariatul in organizatii studentesti. A fost sansa sa descopar cum e sa fac lucruri ca asa vreau eu, nu ca mi le zice altcineva. Dupa ce faci asta si vezi ca merge, nu o sa mai vrei niciodata sa te intorci la a face lucruri pentru ca primesti o recompensa.

2. Cum si in ce fel contribuie voluntariatul la dezvoltarea personala?

In primul rand, iti da posibilitatea sa vezi cum e sa fii autonom. Voluntariatul te invata sa fii autonom. Dupa asta, sunt zeci de mii de moduri in care contribuie (zambeste). Inveti toate lucrurile practice pe care nu le inveti in sistemul formal de invatamant: sa lucrezi cu oamenii, sa conduci proiecte, sa conduci organizatii, sa scrii articole, sa faci site-uri, sa lucrezi in diverse soft-uri. Inveti de la lucruri complexe, cum ar fi sa dezvolti organizatii si proiecte, pana la chestii marunte.

3. Consideri ca voluntariatul este un element de start in cariera pentru tinerii de astazi?

Daca ai putea sa faci voluntariat toata viata, ar fi excelent. Daca nu, poate sa fie un element de start si un element catre care aspiri. Sa ai o perioada in care 5-10 ani faci lucruri din alte motive, poate vrei sa-ti iei o casa, dar ideal ar fi ca la un moment din viata ta sa ajungi in punctul in care ceea ce faci sa fie egal cu ceea ce-ti doresti sa faci.

4. Care ar fi calitatile principale ale unui voluntar?

Cred ca initiativa e o mare calitate. Mai este vorba de dorinta de dezvoltare: sa vrei sa cresti, sa simti ca vrei sa faci lucruri. Sa ai energie- asta e foarte important pentru ca voluntariatul e foarte posibil sa-l faci in paralel cu scoala sau job-ul si atunci e nevoie de multa energie.

5. Cum vezi sistemul de educatie in prezent? Care ar fi principalele calitati si defecte ale acestuia?

Sistemul nu are nicio calitate si sunt foarte sigur cand spun asta. In schimb, sunt elemente ale lui, sunt oameni pe care ii intalnesti in sistemul de educatie care au multe calitati. Sunt profesori extraordinari, sunt materii care sunt foarte interesante si te pot prinde la un moment dat. Prin sistem inteleg felul in care toate astea sunt aranjate, felul in care sunt aranjate materiile, profesorii, incat tu sa ai un parcurs. Felul in care sunt aranjate nu are nicio calitate, are numai defecte. Noroc ca mai exista materii si profesori plini de calitati.

6. Din cauza sistemului educational din prezent, elevii ajung sa fie oarecum restrictionati din punctul de vedere  al creativitatii. Cum mai poate fi dezvoltata creativitatea in acest context?

Raspunsul este valabil la multe lucruri: learning by doing (inveti facand). Eu am invatat sa fiu creativ atat cat sunt acum in organizatii studentesti pentru ca faceam proiecte de la zero. Asta inseamna sa fii creativ: sa creezi lucruri acolo unde nu erau. Viata reala iti pune foarte multe provocari pentru creativitate. Trebuie doar sa iesi din viata asta structurata de altcineva si sa intri in viata reala, sa vezi care sunt problemele, sa ti le asumi. In momentul in care ai vazut o problema si vrei sa o rezolvi, incearca sa devii creativ ca sa se intample asta.

7. Care sunt instrumentele care ne ajuta sa iesim din acest sistem? In afara de voluntariat, ce altceva mai vezi?

Exista un singur instrument: mintea ta. Sa iesi din sistem nu inseamna sa pleci de la scoala. E si asta o varianta, dar e extrema si nu cred ca buna pentru multi oameni (zambeste). Mintea ta e cel mai bun instrument sa iesi din sistem. Sa fii intr-un sistem in care iti conduci singur educatia, stii ce ai de facut, stii ce-ti trebuie, ce nu-ti trebuie, iti cauti oportunitati, alegi ce faci cu viata ta si cu timpul tau, te gandesti la cat timp trebuie sa acorzi scolii, de exemplu, si te gandesti daca iti place sau nu si dupa aceea faci ce e de facut. E doar un salt mental pe care trebuie sa-l faci. Nu se ocupa nimeni de educatia ta, nici scoala, nici altcineva, tu trebuie sa faci asta.

8. Cum vezi un sistem de invatamant modern?

Un sistem modern ar fi asa: ar trebui sa functioneze nu ca un proces tehnologic, asa cum e acum, ar trebui sa functioneze ca un proces organic. Deci in loc sa ne comportam cu oamenii ca si cum am fabrica piulite, sa ne comportam cum ne comportam cu plantele cand le cultivam. Planta creste ea singura, nu trebuie sa tragi de ea sa creasca. Asta inseamna ca ce trebuie sa faca un sistem de educatie e sa ofere resursele fara sa ingradeasca, fara sa dea planuri pentru oameni, fara sa te oblige sa faci lucruri. Trebuie doar sa fie acolo cu resursele. Educatia e un proces care sustine procesul de dezvoltare personala naturala a fiecaruia dintre noi si trebuie sa-si asume acest rol neintruziv.

9. Ce mesaj ai pentru tinerii aflati la inceput de cariera?

Vreau sa stie ca in educatie, in lume, in acest moment, in toata societatea se intampla o revolutie si educatia e un domeniu in care cu atat mai mult se intampla o revolutie. Peste tot in lume. Pana ajunge aceasta revolutie la noi, ei nu vor mai fi tineri. Asta inseamna ca revolutia pentru ei trebuie sa inceapa in ei, sa nu se astepte sa se transforme sistemul inainte. Revolutia incepe cu ei, in ei.

Educaţia non-formală

Articol publicat şi în Juranalul Ţării lui Andrei:

La Forumul Educaţiei am facilitat două ateliere pe temele: mobilitatea studenţilor şi educaţia non-formală. Tema propusă de majoritatea participanţilor pentru follow-up-ul forumului a fost educaţia non-formală. O definiţie larg acceptată nu există dar am convenit noi una: este educaţia care se desfaşoară în afara curriculumului oficial. De obicei e organizată de persoane sau organizaţii din afara şcolilor şi facultăţilor şi nu duce la o certificare oficială. Pentru clarificări conceptuale vă recomand urmatorul articol.

Pentru mine, diferenţiatorul esenţial al educaţiei non-formale este caracterul ei voluntar.

Întâlnire New Media School

Şcoala şi facultatea sunt (practic) obligatorii. Înveţi ce vor ei, cum vor ei şi cand vor ei. Vreo 15 ani la rând. Şi mulţi elevi şi studenţi ajung să înveţe – dacă învaţă – pentru note şi diplome.

Eu cred că primul scop al educaţiei este să te ajute să înveţi în mod autonom. Adică să decizi ce înveţi, cum înveţi şi când înveţi şi să fii capabil să iei decizii bune pentru tine. Vei avea de făcut asta toată viaţa. Şi în viaţa reală vei învaţa pentru că îţi place, pentru că eşti curios, pentru că vrei să te dezvolţi şi să fii bun la ceva, pentru că înţelegi importanţa sau pentru că vrei să realizezi lucruri semnificative. Înainte să îmi spuneţi că sunt idealist, vă recomand Drive – Adevarul surprinzator despre ceea ce ne motiveaza. Studiile arată că pedepsele (notele mici) şi recompensele (notele mari) nu (mai) funcţionează pentru că: afectează motivaţia intrinsecă, scad performanţa, distrug creativitatea, încurajează trişatul, scurtăturile şi comportamentul neetic, creează dependenţă şi încurajează gândirea pe termen scurt.

Eu cred că, din caracterul voluntar al educaţiei non-formale, decurg multe dintre aspectele ei pozitive în comparaţie cu sistemul formal. Educaţia non-formală trebuie să fie atractivă. Nu poate fi plictisitoare pentru că n-ar mai participa nimeni. Nu se dau note şi asta lasă loc motivaţiilor intrinseci. E mai adaptată nevoilor şi circumstanţelor celor care învaţă, foloseşte resursele în mod creativ, e gestionată mai flexibil şi e descentralizată. E mai puţin autoritară. Educaţia non-formală este de multe ori voluntară şi din partea organizatorilor, a trainerilor sau a facilitatorilor. Educaţia în afara şcolii pare a fi locul natural de diversificare a educaţiei şi a metodelor de învăţare. Prin contrast, educaţia formală este vazută ca rigidă, omogena, statică şi rezistentă la schimbare.

Desigur, acestea sunt concepte iar realitatea nu poate fi privita doar în alb şi negru. Există multe nuanţe intermediare. De fapt, eu nu cred că există educaţie formală şi non-formală. Există educaţie şi avem nevoie ca ea să fie mai bună. Mult mai bună. Ce a fost extraordinar la Forumul Educaţiei este că am avut sentimentul că vorbim despre acelaşi lucru deşi veneam de la Şcoala şi Gradiniţa Little London, de la Şcoala Internaţională din Cluj, de la Şcoala Romano-Finlandeză, de la CROS sau de la Fundaţia Noi Orizonturi.

Fara să vorbesc în numele tuturor, eu aş sintetiza viziunea noastră comună aşa:

Să dăm elevilor şi studenţilor mai multă autonomie în a decide ce învaţă, cum învaţă şi când învaţă. Să dăm profesorilor mai multă autonomie în a decide ce predau şi cum predau şi să deschidem mai larg uşile şcolilor şi universităţilor pentru persoane, organizaţii şi metode noi.

Hai să discutăm! Tu ce crezi?

Nu lăsa şcoala să-ţi strice educaţia

Articol publicat şi în Stud-Life.

Ai ajuns şi la facultate şi mai nou te numeşti student. Probabil că n-a fost atât de greu pe cât te aşteptai. În curând te vei obişnui cu rutina mersului la cursuri şi seminarii şi vei începe să ai mici revelaţii în privinţa învăţământului superior din România. Dacă nu eşti pe fază, te-ai putea lăsa prins în viaţa de zi cu zi şi te-ai putea trezi la sfârşitul facultăţii că ai o diplomă în buzunar şi cam atât. Vei trage atunci o concluzie amară: că diploma ta nu înseamna mare lucru. Ea spune despre tine că te-ai prezentat la examene şi că, într-un fel sau altul, le-ai luat. Foarte bine că le-ai luat, dar nu e suficient. Asemănarea dintre o diplomă şi un buletin este că, începând de la o vârstă, toată lumea are câte una.

Hai să vedem ce ai putea face pentru a-ţi transforma studenţia în ceva mai mult decât un sport de luat examene.

În primul rând, aş vrea să îţi ofer 5 motive pentru care eu cred că e nevoie să faci mai mult decât să iei examene:

1. Pentru a avea Cunoştinţe relevante pentru domeniul tău

Aici este domeniul în care facultatea ar trebui să exceleze, dar nu te baza pe acest lucru. Unele materii sunt puse în orar nu pentru că sunt utile şi importante, ci pentru ca anumiţi profesori să aibă ce preda. Alte materii, care ar fi importante, nu sunt în orar pentru că nu are cine să le predea. Mai există şi materii importante şi relevante, dar care nu sunt actualizate, bine structurate sau bine prezentate.  În plus, în fiecare domeniu există şi specializări emergente, de multe ori interdisciplinare, care încă n-au pătruns în planul de învăţământ. Ca să fii sigur că vei avea acces la aceste cunoştinte, trebuie să faci mai mult decât să iei examenele.

2. Pentru a avea Competenţe profesionale practice

Teoretic, n-ar trebui să existe nicio diferenţă între teorie şi practică. Practic, e altceva J. Aşa cum nu poţi învăţa să mergi pe bicicletă ascultând o prelegere despre asta, nu vei putea deveni un profesionist competent doar mergând la cursuri şi seminarii. Să fii competent nu înseamnă să ştii, ci să fii capabil să faci.  De cele mai multe ori nici laboratoarele, acolo unde există, nu reprezintă o soluţie. Cu atât mai puţin pentru cei care vizează domenii cum sunt antreprenoriatul, managementul, resursele umane sau comunicarea. Pentru a dobândi competenţele practice trebuie să faci mai mult decât să mergi la examene.

Ceea ce avem de învăţat să facem, învăţăm făcând. ARISTOTEL

3.       Pentru Înţelegerea „pieţei” şi networking profesional

Fiecare domeniu are organizaţiile, joburile, oamenii, cultura şi dinamica sa foarte particulară şi aceste lucruri nu prea se găsesc în cărţi. Două companii care produc sandale pot fi foarte diferite ca angajatori. Imaginea în exterioar a unei organizaţii poate să nu spună prea mult despre cultura ei internă. Proiecte noi încep şi se termină mereu, oportunităţile apar şi dispar şi oamenii se mută de la un proiect la altul şi de la o companie la alta. Pentru a avea succes într-un domeniu, nu sunt suficiente cunoştinţe şi competenţe. Trebuie să înţelegi piaţa, să fii mereu la curent cu oportunităţile care apar, să cunoşti oamenii relevanţi din domeniu şi, pe cât posibil, să te cunoască şi ei pe tine, iar acest lucru nu ţi se va întâmpla dacă doar vei merge la cursuri şi examene.

4.       Pentru Soft skills

Probabil că ai auzit deja de „soft skills” şi cât de importante sunt. Spre deosebire de „hard skills” care sunt abilităţi specifice unui domeniu, de soft skills ai nevoie în orice domeniu. Iată câteva dintre dotările standard ale unui profesionist de succes:  comunicare asertivă, vorbire în public şi abilităţi de prezentare, lucru în echipă, negociere, leadership, inteligenţă emoţională, managementul timpului, etc. La acestă enumerare, care nu e completă, aş mai adăuga o abilitate pe care eu o consider foarte valoroasă pe termen lung: abilitatea de a învăţa în mod autonom. Promovarea examenelor este, în mod evident, foarte puţin corelată cu dezvoltarea acestor abilităţi.

5.       Pentru Dezvoltare personală

Facultăţile româneşti nici măcar nu îşi propun să contribuie la dezvoltarea personală a studenţilor, dar perioada studenţiei este ideală pentru a te dezvolta pe toate planurile. Este momentul să ai grijă de sănatatea ta, să înveţi să mănânci sănătos, să faci sport, să citeşti, să mergi la teatru, să descoperi alte culturi, să înveţi să cânţi la un instrument, să descoperi şi altă muzică, să joci teatru, să experimentezi lucruri noi şi să înveţi să îţi îmbini şi echilibrezi viaţa profesională şi cea personală. Luatul examenelor nu te va ajuta cu nimic nici la acest capitol.

Dacă eşti convins să faci din studenţia ta mai mult decât un şir de examene, îţi ofer 11 idei pentru a-ţi îmbogăţi această experienţă. Lista este deschisă. Dacă mai ai şi alte idei, lasă un comentariu mai jos.

11 idei pentru o studenţie mai bogată:

  1. Fii autonom în învăţare. Setează-ţi singur obiective, motivează-te singur, alege-ţi singur strategiile şi metodele de a învăţa. Alege materiile care sunt relevante pentru obiectivele tale profesionale şi acordă-le mai multă importanţă. Ignoră-le pe cele care nu te interesează. Găseşte măcar un subiect din domeniul tău care nu e în planul de învăţământ şi studiază-l pe cont propriu. Setează-ţi obiective şi din zona de competenţe practice, soft skills, networking şi dezvoltare personală. Dacă vrei să faci asta şi nu ştii cum, scrie-mi.
  2. Mergi câteva luni să studiezi într-o universitate din altă ţară. Ca student, poţi face asta prin programul Erasmus – google it!
  3. Mergi cât mai devreme într-un internship în domeniul tău. Îţi va clarifica multe lucruri şi te va motiva. Poţi să cauţi internship-uri aici: http://www.startinternship.ro/
  4. Alege-ţi un prof tare din facultatea ta şi mergi să lucrezi cu el într-un proiect de cercetare. Ai putea să încerci să scrii o lucrare şi să o prezinţi la o sesiune de lucrări ştiinţifice studenţeşti.
  5. Mergi la o conferinţă ştiinţifică în domeniul tău cât mai devreme. Dacă va fi în altă ţară, cu atât mai bine.
  6. Mergi la traininguri, prezentări şi proiecte studenţeşti. Citeşte cu atenţie afişele de prin facultate, abonează-te la grupuri de discuţii pentru studenţi şi încearcă cât mai multe. Nu te lăsa descurajat dacă prima dată nu ai fost încântat.
  7. Mergi într-un schimb de tineret sau program intercultural de tineret. Sunt diverse organizaţii şi programe care oferă astfel de oportunităţi. Trebuie să depui puţin efort să le găseşti, dar te vei convinge că merită.
  8. Participă la competiţii studenţeşti. De exemplu, pentru studenţii interesaţi de comunicare există Olimpiadele Comunicarii, pentru cei la management exista Roland Berger Case Study Challenge sau Trust by Danone. Caută o competiţie care ţi se potriveşte.
  9. O experienţă pe care n-ar trebui să o ratezi este aceea de a fi membru într-o organizaţie studenţească. Intră pe www.cros.ro sau scrie-ne la cros@cros.ro pentru a-ţi recomanda organizaţii din universitatea ta.
  10. Fă-ţi un blog de student care să devină mai târziu blogul tău profesional. Reflectează asupra obiectivelor tale profesionale şi asupra experienţelor tale de învăţare şi scrie despre ele. Intră în dialog cu profesioniştii din domeniul tău. Dacă vei fi consecvent, blogul tău va deveni până la absolvire piesa de rezistenţă a portofoliului tău profesional.
  11. Găseşte-ţi unul sau mai mulţi mentori şi stai cât mai mult pe lângă ei.