Category Archives: Self Management

2011 – anul dezvoltării

Mi-am făcut un obicei ca la fiecare început de an să reflectez la anul care tocmai a trecut şi să îmi fac planuri pentru următorul. În 2009 am început să îmi monitorizez timpul şi la sfârşitul lui 2010 ştiu ce am făcut în 16.940 dintre cele 17.520 de ore ale ultimilor doi ani.

Mi-am petrecut mai bine de o zi jucându-mă cu ele, făcând statistici, reflectând şi înţelegând lucruri despre mine. La începutul lui 2010, când m-am uitat la datele din 2009, m-a uimit cât de puţin timp a revenit activităţilor de dezvoltare (citit, scris pe blog, participat la cursuri, lucrat cu mine). Aşa că pentru 2010 am hotărât ca timpul meu să meargă echilibrat în 3 direcţii:

  • Build & Achieve (aprox 2500 ore)
  • Enjoy Life (aprox 1500 ore)
  • Grow (aprox 1000 ore)

Nu mi-a ieşit dar sunt mulţumit că am reuşit să dublez numărul de ore investite în dezvoltare faţă de 2009. Privit “din avion”, 2010 este anul în care am început să ma echilibrez. Timpul pentru dezvoltare s-a dublat, a mai crescut puţin timpul în care ies cu prietenii, fac sport sau călătoresc şi am reuşit să mai scad de la a lucra în medie 59 de ore pe săptămână la 55. Ştiu, tot e foarte mult … Important e că merg în direcţia bună :).

O realizare importantă pentru mine în 2010 este că am reuşit să îmi concentrez energia pe CROS. De la 2000/3100 ore alocate CROS în 2009 am ajuns la 2700/2900 în 2010. Am făcut mult mai mult sport (de la 85 de ore în 2009 la 353 în 2010) şi am scris de 3 ori mai mult pe blog. Mi-am atins în proporţie de peste 70% obiectivele din categoria Build&Achieve dar sunt pe la 30% la celelalte două categorii. Am analizat cele 455 de task-uri între care s-au împărţit orele alocate CROS şi acum ştiu ce trebuie să fac mai mult în 2011 şi la ce să renunţ. Am investit mult timp şi multă energie în CROS şi am avut un an bun dar mai e mult loc de crescut eficienţa. Aproape 30% din timpul investit în diverse activităţi nu a dat niciun rezultat şi alte 40% au avut o eficienţă scăzută. Am văzut pe pielea mea cum se verifică principiul 80-20: 80% dintre rezultate sunt produse de 20% dintre acţiuni.

Anul 2011 va fi anul dezvoltării.

Până să mă gândesc mai bine, aveam câteva idei despre cum să generez venituri suplimentare faţă de cele de la CROS pe care aveam de gând să le pun în practică în 2011. Şi în 2009 şi în 2010 am avut astfel de obiective. Anul acesta vreau să rezolv problema altfel: prin “a fi”. Voi fi mai mai atent, mai isteţ şi mai creativ cu resursele. Nu voi aloca nicio oră pentru a genera venituri în plus. În tot ce voi face mă voi concentra mai mult pe “a fi” decât pe a realiza, a construi sau a avea. La fel va funcţiona şi în cazul CROS, căruia îi voi aloca mai puţine ore decât în 2010. Investiţia în dezvoltarea mea va face aceste ore mult mai productive şi mă aştept să am rezultate de cel puţin două ori mai bune. 2011 va fi anul în care voi lua timp de la a realiza lucruri şi a mă bucura de viaţă şi îl voi investi în a-mi dezvolta capacitatea de a realiza lucruri şi a mă bucura de viaţă.

La voi cum e cu “a avea”, “a face” şi “a deveni” în 2011?

De ce sa ai si tu un blog de student?

Acest articol a fost publicat în Ghidul Studentului Economist 2010 realizat de ASER.

Te-ai gândit vreodată să îţi faci un blog şi chiar să scrii pe el?

Eu, dacă aş fi student (în anul I), aş face asta. De fapt, imediat ce am intrat la a doua facultate – ştiinţele educaţiei, asta am şi făcut şi vreau să te conving şi pe tine. Ma refer aici la un „blog de student” şi vom înţelege că este vorba despre un blog profesional al unui tânăr aflat în formare. El se va transforma, odata cu tine, într-un blog profesional în toată regula.

Ce ai putea scrie pe el?

Ai putea scrie despre ce ţi-ai propus să devii şi de ce. Despre cum ţi-ai ales facultatea şi ce aşteptări ai de la ea. Despre cursuri şi părerea ta despre ele, despre lucruri interesante pe care le găseşti pe net, în reviste sau în cărţi. Despre asociaţia studenţească la care ai vrea să aplici, despre seminariile, conferinţele şi workshopurile sau internshipurile la care participi. Atunci când faci diverse referate sau lucrări, le poţi pune pe blog. Când ai înţeles ceva, îl poţi explica şi altora pe blog iar atunci când nu înţelegi ceva, îţi poţi explica dilemele. Şi pentru că pofta vine mâncand, vei mai descoperi singur zeci de alte subiecte.

De ce sa faci asta?

La nivelul zero, scrisul te ajută să gândeşti. Chiar dacă nu ţi-ar citi nimeni blogul, tot ar fi valoros să scrii. Scrisul îţi dă ocazia să procesezi lucurile care ţi se întâmplă, pe care le citeşti sau pe care le vezi. Reflectezi asupra lor, le înţelegi, descoperi noi întrebari, selectezi, structurezi şi sintetizezi, reţii, evaluezi şi poate cel mai important: le oferi o semnificaţie personala. Aşa îţi antrenezi capacitatea de a procesa si de a crea.

La nivelul 1, blogul e un instrument de comunicare şi primul lucru pe care îl comunici este că exişti. Eşti şi tu pe hartă! Pe măsura ce vei scrie mai des si mai bine, numarul de cititori va creşte si vei avea conversaţii interesante, pornite de la ideile tale. Unii vor comenta, alţii se vor referi la posturile tale pe blogul lor iar alţii vor deschide discuţii când vă veţi întâlni. În orice caz, vei obţine o formă de feedback care îţi va îmbogăţi perspectivele sau te va provoca.

Nivelul 2 este cel al relaţiilor profesionale si brandingului, dar despre asta te invit sa discutam la mine pe blog.

Build & Achieve, Enjoy Life, Grow

http://www.flickr.com/photos/robbie73/3387189144/

În 2009 am facut un experiment: mi-am monitorizat timpul.  Am plecat de la principiul că nu îmi pot îmbunătăţi time managementul dacă habar n-am unde se duce timpul meu. Peter Drucker în “The Effective Executive” dedică un capitol întreg pentru a susţine ideea. Redau aici un scurt paragraf:

Effective executives, in my observation, do not start with their tasks. They start with their time. And they do not start out with planning. They start by finding out where their time actually goes. Then they attempt to manage their time and to cut back unproductive demands on their time. Finally they consolidate their “discretionary” time into the largest possible continuing units. This three-step process:
• recording time,
• managing time, and
• consolidating time
is the foundation of executive effectiveness.
Effective executives know that time is the limiting factor. The output limits of any process are set by the scarcest resource. In the process we call “accomplishment,” this is time.

Dupa un an de monitorizare, ştiu exact ce am facut în cele 51 de săptămâni: la ce ora m-am trezit şi la ce ora m-am culcat în fiecare zi, câte ore am lucrat pentru CROS şi la ce task-uri, câte ore am lucrat la dizertaţia pentru master şi câte pentru licenţa în ştiinţele educaţiei. Nu e nici atât de ciudat pe cât ar putea să pară la prima vedere şi nici atât de greu. Am folosit o aplicaţie de iPhone numită iPunchclock care este special gândită pentru acest lucru. Voi explica pe larg cum se poate face într-un alt articol.

Am învăţat extraordinar de multe lucruri despre mine din acest exerciţiu.  Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat este că nu aloc destul timp pentru dezvoltare, învăţare, reactualizare. E ceea ce Stephen Covey numeşte ascuţitul ferăstrăului. Anul trecut aveam 2 categorii în care îmi împărţeam timpul: profesional şi personal. Urmărind ce se întâmplă cu timpul meu, am ajuns la concluzia că exista activităţi care rămân aproape mereu cu prea puţin timp: dezvoltarea personala, cititul, dezvoltarea profesionala, scrisul pe blog, arta sau cultura generală, etc. Ele au în comun faptul ca sunt importante dar nu urgente şi că rolul lor nu este de a produce ceva direct şi imediat. Pentru anul acesta, categoriile sub care se înscriu obiectivele mele sunt:

Build & Achieve

Exemplu: În 2010 valoarea (măsurată în bani) a proiectelor  CROS va creşte de 4 ori;

Enjoy Life

Exemplu: La vară merg într-o tabară de wakeboarding de minim 6 zile.

Grow

Exemplu: În 2010 voi fi gândi despre educaţie mai profund şi voi fi mai informat şi mai deştept în domeniu. Voi deveni un practician excelent.

Acesta este primul articol dintr-o serie prin care îmi propun să îmi descriu sistemul de management personal. Sper să folosească drept inspiraţie unora dintre voi dar mai ales sper să obţin feedback şi perspective diferite asupra modului în care ne putem îmbunătăţi eficacitatea şi eficienţa. Comentariile sunt binevenite :)

Nu lăsa şcoala să-ţi strice educaţia

Articol publicat şi în Stud-Life.

Ai ajuns şi la facultate şi mai nou te numeşti student. Probabil că n-a fost atât de greu pe cât te aşteptai. În curând te vei obişnui cu rutina mersului la cursuri şi seminarii şi vei începe să ai mici revelaţii în privinţa învăţământului superior din România. Dacă nu eşti pe fază, te-ai putea lăsa prins în viaţa de zi cu zi şi te-ai putea trezi la sfârşitul facultăţii că ai o diplomă în buzunar şi cam atât. Vei trage atunci o concluzie amară: că diploma ta nu înseamna mare lucru. Ea spune despre tine că te-ai prezentat la examene şi că, într-un fel sau altul, le-ai luat. Foarte bine că le-ai luat, dar nu e suficient. Asemănarea dintre o diplomă şi un buletin este că, începând de la o vârstă, toată lumea are câte una.

Hai să vedem ce ai putea face pentru a-ţi transforma studenţia în ceva mai mult decât un sport de luat examene.

În primul rând, aş vrea să îţi ofer 5 motive pentru care eu cred că e nevoie să faci mai mult decât să iei examene:

1. Pentru a avea Cunoştinţe relevante pentru domeniul tău

Aici este domeniul în care facultatea ar trebui să exceleze, dar nu te baza pe acest lucru. Unele materii sunt puse în orar nu pentru că sunt utile şi importante, ci pentru ca anumiţi profesori să aibă ce preda. Alte materii, care ar fi importante, nu sunt în orar pentru că nu are cine să le predea. Mai există şi materii importante şi relevante, dar care nu sunt actualizate, bine structurate sau bine prezentate.  În plus, în fiecare domeniu există şi specializări emergente, de multe ori interdisciplinare, care încă n-au pătruns în planul de învăţământ. Ca să fii sigur că vei avea acces la aceste cunoştinte, trebuie să faci mai mult decât să iei examenele.

2. Pentru a avea Competenţe profesionale practice

Teoretic, n-ar trebui să existe nicio diferenţă între teorie şi practică. Practic, e altceva J. Aşa cum nu poţi învăţa să mergi pe bicicletă ascultând o prelegere despre asta, nu vei putea deveni un profesionist competent doar mergând la cursuri şi seminarii. Să fii competent nu înseamnă să ştii, ci să fii capabil să faci.  De cele mai multe ori nici laboratoarele, acolo unde există, nu reprezintă o soluţie. Cu atât mai puţin pentru cei care vizează domenii cum sunt antreprenoriatul, managementul, resursele umane sau comunicarea. Pentru a dobândi competenţele practice trebuie să faci mai mult decât să mergi la examene.

Ceea ce avem de învăţat să facem, învăţăm făcând. ARISTOTEL

3.       Pentru Înţelegerea „pieţei” şi networking profesional

Fiecare domeniu are organizaţiile, joburile, oamenii, cultura şi dinamica sa foarte particulară şi aceste lucruri nu prea se găsesc în cărţi. Două companii care produc sandale pot fi foarte diferite ca angajatori. Imaginea în exterioar a unei organizaţii poate să nu spună prea mult despre cultura ei internă. Proiecte noi încep şi se termină mereu, oportunităţile apar şi dispar şi oamenii se mută de la un proiect la altul şi de la o companie la alta. Pentru a avea succes într-un domeniu, nu sunt suficiente cunoştinţe şi competenţe. Trebuie să înţelegi piaţa, să fii mereu la curent cu oportunităţile care apar, să cunoşti oamenii relevanţi din domeniu şi, pe cât posibil, să te cunoască şi ei pe tine, iar acest lucru nu ţi se va întâmpla dacă doar vei merge la cursuri şi examene.

4.       Pentru Soft skills

Probabil că ai auzit deja de „soft skills” şi cât de importante sunt. Spre deosebire de „hard skills” care sunt abilităţi specifice unui domeniu, de soft skills ai nevoie în orice domeniu. Iată câteva dintre dotările standard ale unui profesionist de succes:  comunicare asertivă, vorbire în public şi abilităţi de prezentare, lucru în echipă, negociere, leadership, inteligenţă emoţională, managementul timpului, etc. La acestă enumerare, care nu e completă, aş mai adăuga o abilitate pe care eu o consider foarte valoroasă pe termen lung: abilitatea de a învăţa în mod autonom. Promovarea examenelor este, în mod evident, foarte puţin corelată cu dezvoltarea acestor abilităţi.

5.       Pentru Dezvoltare personală

Facultăţile româneşti nici măcar nu îşi propun să contribuie la dezvoltarea personală a studenţilor, dar perioada studenţiei este ideală pentru a te dezvolta pe toate planurile. Este momentul să ai grijă de sănatatea ta, să înveţi să mănânci sănătos, să faci sport, să citeşti, să mergi la teatru, să descoperi alte culturi, să înveţi să cânţi la un instrument, să descoperi şi altă muzică, să joci teatru, să experimentezi lucruri noi şi să înveţi să îţi îmbini şi echilibrezi viaţa profesională şi cea personală. Luatul examenelor nu te va ajuta cu nimic nici la acest capitol.

Dacă eşti convins să faci din studenţia ta mai mult decât un şir de examene, îţi ofer 11 idei pentru a-ţi îmbogăţi această experienţă. Lista este deschisă. Dacă mai ai şi alte idei, lasă un comentariu mai jos.

11 idei pentru o studenţie mai bogată:

  1. Fii autonom în învăţare. Setează-ţi singur obiective, motivează-te singur, alege-ţi singur strategiile şi metodele de a învăţa. Alege materiile care sunt relevante pentru obiectivele tale profesionale şi acordă-le mai multă importanţă. Ignoră-le pe cele care nu te interesează. Găseşte măcar un subiect din domeniul tău care nu e în planul de învăţământ şi studiază-l pe cont propriu. Setează-ţi obiective şi din zona de competenţe practice, soft skills, networking şi dezvoltare personală. Dacă vrei să faci asta şi nu ştii cum, scrie-mi.
  2. Mergi câteva luni să studiezi într-o universitate din altă ţară. Ca student, poţi face asta prin programul Erasmus – google it!
  3. Mergi cât mai devreme într-un internship în domeniul tău. Îţi va clarifica multe lucruri şi te va motiva. Poţi să cauţi internship-uri aici: http://www.startinternship.ro/
  4. Alege-ţi un prof tare din facultatea ta şi mergi să lucrezi cu el într-un proiect de cercetare. Ai putea să încerci să scrii o lucrare şi să o prezinţi la o sesiune de lucrări ştiinţifice studenţeşti.
  5. Mergi la o conferinţă ştiinţifică în domeniul tău cât mai devreme. Dacă va fi în altă ţară, cu atât mai bine.
  6. Mergi la traininguri, prezentări şi proiecte studenţeşti. Citeşte cu atenţie afişele de prin facultate, abonează-te la grupuri de discuţii pentru studenţi şi încearcă cât mai multe. Nu te lăsa descurajat dacă prima dată nu ai fost încântat.
  7. Mergi într-un schimb de tineret sau program intercultural de tineret. Sunt diverse organizaţii şi programe care oferă astfel de oportunităţi. Trebuie să depui puţin efort să le găseşti, dar te vei convinge că merită.
  8. Participă la competiţii studenţeşti. De exemplu, pentru studenţii interesaţi de comunicare există Olimpiadele Comunicarii, pentru cei la management exista Roland Berger Case Study Challenge sau Trust by Danone. Caută o competiţie care ţi se potriveşte.
  9. O experienţă pe care n-ar trebui să o ratezi este aceea de a fi membru într-o organizaţie studenţească. Intră pe www.cros.ro sau scrie-ne la cros@cros.ro pentru a-ţi recomanda organizaţii din universitatea ta.
  10. Fă-ţi un blog de student care să devină mai târziu blogul tău profesional. Reflectează asupra obiectivelor tale profesionale şi asupra experienţelor tale de învăţare şi scrie despre ele. Intră în dialog cu profesioniştii din domeniul tău. Dacă vei fi consecvent, blogul tău va deveni până la absolvire piesa de rezistenţă a portofoliului tău profesional.
  11. Găseşte-ţi unul sau mai mulţi mentori şi stai cât mai mult pe lângă ei.