Universitatea voluntarilor

Acest articol a fost publicat în Ghidul Studentului Economist 2010 realizat de ASER.

Când am terminat Facultatea de Inginerie Electrică aveam aproape 5 ani de voluntariat în organizaţii studenţeşti. Coordonasem câteva proiecte, mă plimbasem prin toată ţara, cunoscusem sute de oameni din toate domeniile şi cel mai important – ştiam ce vreau să fac cu viaţa mea.

Toate aceste lucuri s-au întâmplat fără să fi avut vreun plan înainte. Se zice că „viaţa se întâmplă în timp ce îţi faci planuri”. Aşa a fost în cazul meu. Îmi făcusem planuri să fiu inginer şi când am terminat facultatea eram pregătit să NU mă angajez în inginerie. Împreuna cu câţiva prieteni, am fondat o organizaţie în domeniul educaţiei. Ştiam că e cel mai greu şi cel mai riscant drum dar în acelaşi timp şi cel mai frumos. La 3 ani de la această decizie pot confirma că a fost greu dar în acelaşi timp frumos şi că a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o până acum. Am avut nevoie de multe lucuri pentru a ajunge să ştiu ce vreau, să fiu pregatit să fondez un ONG care să aibă succes şi să am curaj chiar să-l fondez. Facultatea n-a contribuit cu nimic. Majoritatea le-am dezvoltat datorită voluntariatului în cele două organizaţii studenţeşti în care am activat.

Cheia a diferenţei între facultate şi învăţarea non-formală (şi informală) din organizaţii studenţeşti stă – în opinia mea – în cuvântul voluntar. Şcoala şi facultatea sunt (practic) obligatorii. Înveţi ce vor ei, cum vor ei şi când vor ei. Vreo 15 ani la rând. Şi te obişnuieşti să faci lucuri pentru că aşa îţi cer alţii. Când ei spun „sari” tu întrebi „cât de sus?”. Mulţi elevi şi studenţi ajung să înveţe – dacă învaţă – pentru note şi diplome. Eu cred că primul scop al educaţiei este să te ajute să înveţi, să munceşti şi să trăieşti în mod autonom, motivat (intrinsec) de o dorinţă ce pleacă din interior. Şi ca să ajungi să faci asta, cred că trebuie să experimentezi libertatea de a decide ce înveţi, cum înveţi şi când înveţi, la ce lucrezi şi cum îţi trăieşti viaţa. Asta înseamnă pentru mine să fii voluntar: să alegi pentru tine şi să faci lucruri pentru că aşa vrei tu, nu pentru că altcineva îţi promite o pedeapsă sau o recompensă.

Organizaţiile studenţeşti în care m-am implicat au fost un mediu excelent în care să mă dezvolt conform propriului meu ADN şi nu după planurile, metodele şi ritmul altcuiva. Şi într-un final, asta a ajuns să conteze. Organizaţia pe care am fondat-o împreună cu câţiva prieteni se numeşte CROS (Centrul de Resurse pentru Organizaţii Studenţeşti) şi îşi propune să dezvolte în România o universitate alternativă. Modelul pe care va funcţiona este foarte diferit de cel al universităţilor actuale. Educaţia pentru noi nu seamană cu un proces tehnologic, liniar şi standardizat – aşa cum e acum – ci cu unul de dezvoltare organică. Am ales să lucrăm cu voluntarii din organizaţii studenţeşti pentru că este un model care li se potriveşte foarte bine. Iata de ce:

A. Pentru că sunt voluntari, adică fac ce vor, când vor şi cât vor

In mod ironic, suntem pregatiţi pentru libertate şi democraţie într-unul dintre cele mai autocratice sisteme existente: sistemul de învăţământ. E ca o inchisoare a primului sfert al vieţii noastre în care alţii hotărăsc pentru noi. Poate pentru prima data în viaţă, într-un ONGS ai un cuvânt de spus. Nu munceşti pentru profesor, pentru şef sau pentru notă. Sunt organizaţiile membrilor – ei le conduc şi ei hotărăsc ce se întâmplă cu ele. Şi fiecare hotărăşte pentru el: ce face, cât face şi cum face. E o şansă să prinzi gustul autonomiei.

B. Pentru că fac lucurile din pasiune

Datorită faptului că ceea ce fac e voluntar, în mod natural îşi caută pasiunea şi o urmează. Voluntarii din organizaţii studenţeşti sunt motivaţi  intrinsec fie de faptul că le place ceea ce fac, că le plac oamenii cu care lucreaza sau de  misiunea organizaţiei. Sau de toate trei.

C. Pentru că se dezvoltă neliniar şi organic

Pentru că nu le spune nimeni ce să faca, sunt conduşi de pasiune, interes, intuiţie iar dezvoltarea lor devine neliniara şi organică – aşa cum e normal pentru organismele vii. Asta îţi permite să-ţi descoperi „elementul” (zona de intersecţie între talentul tău natural şi pasiune). Şi când ajungi să fii „în elementul tău”, totul se schimbă! :)

D. Pentru ca totul e pe bune, in viata reala.

“Teoretic, practica şi teoria sunt la fel. Practic e altceva” Yogi Berra.

În şcoală învăţăm în mare parte pentru note. În organizaţii studenţeşti înveti cum e să munceşti pentru ceva care contează, într-un context cât se poate de real. Înveti să faci ideile să se împlinească, cum se rezolvă probleme, cum se lucrează în echipe, cum se atrag parteneri şi multe altele.

Împreună cu peste 20 de organizaţii studenţeşti din Bucureşti, CROS pune în practică acest model alternativ de educaţie în cadrul comunităţilor de practici HRemotion (www.hremotion.ro) şi New Media School (www.newmediaschool.ro). Te aşteptăm pe www.cros.ro să afli mai multe.