Revoluţia în educaţie

Articol publicat în Ghidul Ciberbobocului editat de SiSC.

Bine ai venit la facultate! Înainte de veştile bune, am una mai puţin bună: sistemul de învăţământ românesc e expirat.

În unele locuri merge mai bine, în altele mai puţin, dar peste tot există acelaşi model inventat în secolul XIX pentru realitatea erei industriale. Între timp, omenirea a depăşit acea perioadă, a trecut în era cunoaşterii şi se îndreaptă foarte repede – din ce în ce mai repede – spre un viitor greu de prezis. Ce ştim cu siguranţă este că ne aşteaptă transformări profunde şi provocări pe măsura. Din păcate, ne pregătim pentru acest viitor într-un sistem care n-a fost gândit să ne pregătească nici măcar pentru realităţile şi aspiraţiile zilelor noastre.

În era industrială, munca era, în mare masură, de rutină sau bazată pe aplicarea unor proceduri. Oamenii completau maşinile care nu erau încă destul de performante. Poate că atunci avea sens să memorăm algoritmi şi informaţii. Acum, tot ce poate fi automatizat este deja automatizat sau urmează să devină. Calculatoarele şi roboţii sunt mult mai bune decât oamenii la sarcinile care implică executarea unor algoritmi. Noi, oamenii, vom aduce cu adevărat valoare la munca empatică şi creativă şi la rezolvarea de probleme noi, pentru care nu există încă algoritmi. Pun mai jos câteva argumente care susţin ideea că sistemul actual este neadecvat:

1. Promoveaza conformismul în locul creativităţii;
2. Uniformizează în loc să susţină diversitatea;
3. Este liniar şi mecanic deşi organismele vii se dezvoltă neliniar şi organic;
4. Nu dezvoltă autonomia în învăţare şi în viaţă;
5. Se bazează pe o noţiune îngustă, saracă şi expirată despre ce este util;
6. Promovează fragmentarea disciplinelor în locul interdisciplinarităţii şi a gândirii sistemice;
7. Foloseşte motivaţiile extrinseci în locul motivaţiei intrinseci;

Neadecvarea sistemului s-ar putea traduce pentru tine aşa: mergand la cursuri şi semniarii şi luând examenele vei avea o diplomă dar asta nu înseamnă că vei fi pregătit să trăieşti fericit şi împlinit în deceniile care urmează. Pe principiul „Nu lăsa şcoala să îţi strice educaţia” te poţi ocupa singur de dezvoltarea ta şi studenţia care te aşteaptă este cel mai bun moment pentru acest lucru. (Am scris un alt articol despre asta).

Tu crezi că educaţia universitară din România este adecvata provocărilor pe care le va avea generaţia ta?

Noi, la CROS,  credem că educaţia universitară este un proces liniar, uniformizant, demotivant care inspiră conformism şi pasivitate. Şi viitorul ne cere creativate, iniţiativă, flexibilitate, autonomie şi multe altele. De aceea ne punem constant întrebarea: Cum ar putea arăta un mediu de învăţare conceput de la zero, în 2010? Experienţe diverse în loc de cursuri? Facilitatori, mentori, coachi în loc de profesori? Feedback în loc de note? Google search în loc de memorare? Proiecte împlementate în viaţa reală în loc de referate pe hârtie? Portofolii publice în loc de diplome?

În urmă cu trei ani ne-am asumat provocarea de a dezvolta un model alternativ de educaţie care să fie practic, atractiv, motivant, neliniar şi organic, flexibil, divers, personalizat, util şi bazat pe autonomia fiecăruia de a-şi conduce dezvoltarea. Ne înscriem astfel într-un curent care prinde din ce în ce mai multă forţă peste tot în lume. Premisa lui este că evoluţia actualului sistem nu este suficientă şi că avem nevoie de o revoluţie în educaţie. Vestea bună este ca în fiecare dintre noi se poate naşte o revoluţie.