Avem cursuri la care sunt asteptati peste 100 de studenti. Nu sunt deloc incantat de model si asta m-a facut sa reflectez asupra lui. De ce exista curs cu 100 de studenti. Care e rolul, care e valoarea pe care o aduce? Le-am putea imbunatati?
Sunt 2 lucuri de care tin cont cand ma gandesc la asta:
1. Fie ca invat despre management, pedagogie sau psihologie imi trebuie niste informatii. Cine si ce a scris despre asta, care sunt modelele, curentele, teoriile, conceptele … etc. Transmiterea informatiei e doar un punct de plecare pentru un proces autentic de invatare. Nici mai mult, dar nici mai putin. Nu este mai mult pentru ca teoriile, conceptele, datele, nu inseamna nimic decat daca le intelegi, daca le rumegi si le intorci pe toate partile, daca faci asocieri si le integrezi cu alte lucuri pe care le stii si cu experienta ta personala. Cu alte cuvinte, trebuie sa incepi sa le utilizezi pentru ca ele sa prinda radacini in capul tau si daca se poate sa iti si creezi deprinderea si abilitatea de a le utiliza.
2. Procesul de invatare trebuie sa fie eficace in primul rand si eficient in al doilea rand. Eficace este daca isi atinge obiectivele (suntem mai capabili, putem si nu doar stim mai mult). Eficient este daca utilizeaza bine resursele, adica banii si timpul nostru.
Si acum ma intorc la cursul cu 100 de oameni. E clar ca scopul principal e sa transmita informatii. Profesorul vorbeste in mare parte ca televizorul si prezinta niste teorii care sunt scrise foarte bine in carti cu exemple si cu tot ce trebuie. Daca nu imi place sa citesc, exista audiobooks si daca vreau sa am toata experienta pot sa vad o prezentare filmata.
De ce trebuie sa chem 100 de oameni in acelasi loc si la aceeasi ora sa primeasca toti informatia in acelasi ritm, adica sincron, cand le pot asigura resurse care costa mai putin (eficienta) in asa fel incat ei sa primeasca informatia in stilul propriu (filmata, audio, carte) exact la momentul in care ei au mai multa dispozitie.
De exemplu, colegii mei de la ASE vin majoritatea obositi de la munca. Probabil ca le-ar fi mult mai bine sa asculte prezentarea sambata in cursul diminetii sau seara, intinsi in pat cu laptopul in brate, dupa ce au mancat, au facut un dus si s-au odihnit putin.
Nu e o pledoarie pentru invatamantul la distanta. Este pentru ceea ce se numeste pretentios “blended learning” si care inseamna un lucru foarte simplu: folosesti combinat instrumente de invatare, fiecare exact pentru ce iti trebuie. In cazul nostru in loc sa foloseasca timpul in care suntem toti in acelasi loc la transmiterea de informatii, ne pot pregati un material scris (suport de curs … 10 pag maxim). Atunci cand ne intalnim, fiecare vine cu informatia deja parcursa si folosim timpul in care suntem toti in aceeasi camera la aceeasi ora exact pentru ce nu putem face altfel: comunicare, dialog, dezbatere, exercitii, lucru in echipa, invatare experentiala … adica a doua parte a procesului de invatare, fara care acesta nu e complet.
Din punctul meu de vedere un curs cu 100 de oameni e bun atat timp cat inseamna mai mult decat transmitere de informatii … adica atunci cand exista interactiune. Aceasta e valoarea adaugata, pentru ca altfel ma duc in biblioteca si citesc cand am eu chef si timp. Si exista interactiune, dar in proportie de 5-10%. Deci, cam tot 10% e si eficienta cursului. Pentru ca nu le putem desfiinta atat de repede ma gandesc la cum pot fi facute mai eficiente. Daca studentii citesc inainte, cateva lucuri interesante s-ar putea face:
– studentii vin cu intrebarile pe care si le-au notat. Profesorul ii lasa intai pe ceilalti colegi sa raspunda si apoi vine cu propriul raspuns. Astfel, unii studenti au ocazia sa se exprime si sa invete din asta. Profesorul le poate oferi feedback si poate corecta si completa;
– profesorul adreseaza intrebari, pregatite cu atentie. O intrebare bine pusa poate fi cateodata mai valoroasa pentru invatare decat 10 prelegeri;
– se pot oferi exercitii/sarcini/studii de caz (5-15 min) … studentii se impart pe grupe, lucreaza la ceva si apoi se discuta in grupul mare
… etc