Universitatile chineze invata fundraising


China are peste 1,3 miliarde de locuitori (20% din populatia planetei). 1 din 5 locuitori ai planetei este cetatean chinez. Ca putere economica, este a doua din lume in termeni de putere de cumparare (purchasing power parity) si a treia dupa SUA si Japonia daca ii calculam PIB-ul raportat la ratele de schimb.

Daca raportam la numarul de locuitori si calculam PIB-ul pe cap de locuitor, China e pe locul 99 cu ~5 300 $. Romania este pe locul 64, cu ~11 400 $, putin peste media de ~10 000$ la nivel global si la aproximativ 40% din media UE 27.

Dar acesta e un tablou static. Daca privim dinamic, China creste cu 10-11%, Romania cu 6-7%, UE cu 3% si SUA cu ~2%.

Saptamana trecuta, un articol din revista Forbes a mai colorat pentru mine un pixel din acest tablou dinamic.

E vorba despre Ye Liu care e foarte ocupat sa conduca cei 18 oameni din departamentul de fundraising* al Universitatii Fudan, una dintre universitatile de top din Shanghai. Departamentul sau are 18 angajati in timp ce la universitatile americane comparabile exista cateva sute. La Universitatea Fudan doar 5% din buget este alcatuit din donatii in timp ce la Berkley 18% din buget este acoperit din donatii private. Ideea e ca Ye Liu invata de la americani si incearca sa creeze o cultura a donatiilor cultivand relatiile cu allumni.
(* interpretare contextualizata a “fledgling education fund”)

Ma intrebam daca vreo universitate romaneasca are departament de fundraising (sau ceva care sa includa asta). Cine o fi lucrand acolo? Oare ce face? Ma intreb si cat la suta din bugetul celei mai dinamice universitati romanesti provine din donatii. Care o fi aceea? O fi vreuna care incearca sa isi cultive relatiile cu allumni?

Intrebarile de mai sus nu sunt retorice. Chiar imi doresc sa aflu ceea ce stiti voi despre subiectul acesta si va invit cu caldura sa comentati acest post :)

Leave a Reply

Your email address will not be published.