Forumul Educaţiei 2010: semnificaţie

Jukka Kangashlati e din altă lume. Are peste 70 de ani şi e expert în educaţie în ţara cu cel mai evoluat sistem de educaţie din lume – Finlanda. Ceilalţi speakeri internaţionali de la Forumul Educaţiei şi-au ţinut prezentarea, au stat de vorba cu cei interesaţi şi apoi au plecat. Jukka Kangashlati a fost acolo la ateliere, pannel-uri şi prezentări în toate cele 3 zile de forum. A fost o prezenţă discretă şi modestă cu toate că purta cu sine experienţa de fi fost timp de 30 de ani educator şi expert în educaţie în cel avansat sistem existent. Intervenea rar şi spunea lucruri “out of this world”.

A stat până la sfârşit, până la ultimul workshop când mai rămăsesem doar vreo 30. A stat în spatele sălii şi a ascultat cum facem planuri pentru educaţia din România. Când a venit vremea gândurilor de final a spus şi el câteva. Ne-a spus că e printre cele mai bine organizate evenimente la care a participat, a remarcat cât de tineri sunt organizatorii şi ne-a încurajat pe toţi care eram acolo.

Acest domn cu părul alb, venit din altă lume, care îmi inspiră înţelepciune şi încredere, a încheiat pentru mine într-un mod ideal Forumul Educaţiei. M-a ridicat sus de tot deasupra întâmplărilor şi discuţiilor de la eveniment într-un punct în care să îmi pun întrebări despre semnificaţia lui.

Pentru mine, semnificativ este că a fost creat primul spaţiu în care ne putem întâlni toţi: profesori universitari cu elevi de liceu; lideri de organizaţii de tineret cu directori de grădiniţă particulară; un copil de 12 ani care ţine ateliere de origami şi are blog cu primul fundraiser al unei universităţi româneşti; directori de şcoală cu traineri din mediul business. La acest forum, mai mult decât la orice altă conferiţă, am simţit prezenţa întregului mediul educaţional românesc. Este primul spaţiu care şterge graniţele artificiale între oameni care au un lucru esenţial în comun: sunt implicaţi în educaţie. Spre exemplu, marţi merg la grădiniţa şi şcoala Little London să explorăm posibilitatea unor colaborări.

La fel de semnificativ este cine a făcut acest forum să se întâmple. N-a fost o singură organizaţie ci o colaborare a trei organizaţii. N-a fost vreo universitate, vreun inspectorat şcolar sau ministerul educaţiei ci un grup de trei ONG-uri relativ tinere care deja au impact şi reputaţie prin proiectele lor. Şi media de vârstă a persoanelor implicate nu cred că trece de 25 de ani. Ce înseamnă asta? Că generaţia noastră, a tinerilor, îşi asumă problema educaţiei. Că e o mişcare naturală, de jos în sus. Că nu e nicio politică europeană sau guvernamentală care împinge acest proces. Generaţia noastră s-a plasat în centrul conversaţiei despre educaţie.

Şi mai e semnificativă calitatea spaţiului de dialog. A fost prima dată şi a pornit cu dreptul. De la locaţie şi logistică până la speakeri, moderatori şi agendă, toate au fost de foarte bună calitate. De ce e important? Pentru că acest forum este prima conversaţie a unei comunităţi şi tonul a fost setat într-o manieră profesionistă, pozitivă, centrată mai mult pe soluţii decât pe probleme.

În urma Forumului Educaţiei rămân cu câteva idei bune, cu câteva contacte noi, cu sentimentul că fac parte dintr-o comunitate de oameni valoroşi, cu inspiraţie, energie şi o privire optimistă către viitor. Şi mai rămân cu imaginea unui bătrânel înţelept, cu părul alb, venit dintr-o altă lume să ne încurajeaze să transformăm educaţia din România.

Tu ce zici? Suntem în stare?

13 thoughts on “Forumul Educaţiei 2010: semnificaţie

  1. Multumesc Traian, e foarte inspirant postul asta, ca de altfel multe dintre posturile tale. Mereu reusesti sa transmiti emotii si atitudini, pe langa informatii si experiente! Este o mare placere sa citesc, sa ma inspir si sa imi confirm ceea ce uneori se pierde in multime, si anume ca schimbam educatia in Romania, sau cum ai scris tu mai sus, sa transformam educatia din Romania!
    Eu nu imi pun intrebarea daca suntem in stare… sigur ca suntem in stare, si citind experientele de la forum, am convingerea ca o sa se intample chiar foarte curand! Sunt foarte entuziasmata de ceea ce s-a intamplat in educatia romaneasca si ma motiveaza sa ma uit cu mai mult optimism spre viitor!

  2. De acord cu Carmen.. “sigur ca putem!” :)
    Eu mai spun ca Schimbarea / Transformarea, in Educatie, este o calatorie si nu o destinatie. Noi suntem pe drum, iar directia lui este spre mai multa valoare adaugata.
    E, intr-adevar, o lupta cu atitudinile si o atitudine de lupta fata de cei fara atitudine.

  3. Desi am stat doar doua ore la Forum, am simtit o sinergie buna acolo.
    Cred ca, intr-adevar, au strans multi din adevaratii Oamenii de Educatie din Ro si ca trebuie sa continue ce au inceput.
    Sunt convinsa ca lucrurile pot deveni tot mai constructive daca punem impreuna oamenii cu adevarat dedicati Educatiei si daca ne mentinem aplicati si implicati in solutii.

  4. Foarte profund şi emoţionant Post-ul. Ţin sa te aplaud pentru tot ce faci şi vei face deoarece eşti o valoare , şi în primul rand sunt mândru ştiind că ai reprezentat OSE şi ai ajuns aşa departe.
    Iar cât desprte educaţie cu siguranţa vom triumfa într-un fel sau altul.

  5. Frumos ce s-a intamplat acolo… Sunt insa foarte curioasa ce o sa se intample cu toate solutiile despre care spui ca s-a discutat. Chiar ma gandeam cand eram acasa: in timp ce pe de o parte UNSR-ul protesta, cu zeci de studenti in strada, pentru burse mai mari si o lege a educatiei favorabila studentului, iar primul Forum al Educatiei, cu implicarea principalilor actori sociali din domeniu avea loc in Bucuresti, pe cealalta parte Guvernul Boc a luat decizia de a taia 25% din bursele studentilor…

    Cu tot entuziasmul din lume, pe care stii ca il am, incep incet-incet sa imi pierd speranta unei tari mai bune… Deja devine prea trist.

  6. Cu siguranta ca putem – it takes a drop to make a river… si ONG-istii mai ales ma inteleg.

    Si pe mine m-a impresionat spatiul relaxat si atat de divers de discutii – profesori, invatatori, academicieni, studenti, elevi, ONG-isti, HR-i, companii, antreprenori, functionari publici…a fost un context colorat si plin de initiative si exact asta conteaza. Mi-a dat speranta ca nu suntem doar noi cativa care speram si credem in ideile noastre, ci mai descoperim discret, eveniment cu eveniment si forum cu forum ca mai pun si altii umarul la schimbare, mai cred si altii ca visele lor nu au rau de inaltime si ca tara asta poate spera mai departe la excelenta.

    Mi-a fost tare drag de un om pe care l-am cunoscut la forum – academicianul Petre Frangopol de la Comisia de Educatie, mi-am lipit ideile de ale lui si discutiile noastre s-au terminat cu un sfat.

    Mi-a spus: “Tine minte de la mine, Romania se construieste cu oameni de caracter mai intai, si apoi cu profesionisti. Aduna langa tine oameni de caracter – e singurul motiv pentru care viata merita traita”…

    Hai sa facem treaba in continuare! Se poate! Si suntem un exemplu viu ca se poate!

    A voastra,
    Anca

  7. @Carmen: Mulţumesc pentru vorbele bune. Te aşteptăm în Ro să mai punem ţara la cale ;)

    @Vio: şi eu sper să continue Forumul şi să se sudeze tot mai mult comunitatea creată la forum

    @Ciprian: Mulţumesc.

    @Vero: Mă bucur că ai ajuns aici :). Vreau să facem ceva cu articolul acela despre alumni. N-am uitat de el. Ce zici, îl punem pe cros.ro?

  8. @Mihaela: Ştii că nu pot fi de acord cu tine :) Nu văd unde e tristeţea. Suntem unde suntem. Construim de aici. Fără să ne întristăm prea tare … că nu ne foloseşte la nimic.

    @Anca: Îmi pare rău că nu l-am cunoscut şi eu pe Petre Frangopol. Îmi place ideea caracterului înaintea profesionalismului. Sau a valorilor înaintea abilităţilor. Cred că aşa se construiesc echipele si organizatiile de succes: punand împreună oameni cu valori comune.

  9. @Anca, @Traian:
    Legea educatiei a iesit din Camera Deputatilor cu titlul ” Legea educatiei nationale si invatarii pe tot parcursul vietii”.
    Puteti remarca acest titlu care suna ca un titlu de seminar pedagogic: “Legea …si invatarea…”.
    Dupa corectarea greselii gramaticale ca sa devina “Legea educatiei … si invatarii…”, titlul isi arata eroarea de logica: o categorie generala “educatia” este pusa (prin “si”) in acelasi rang cu invatatura (pe care o include). Sa mai spun si ca invatatura e altceva decit invatarea.
    Am citit si dezbaterea din Comisia de invatamint, unde au fost dubii daca dreptul prevazut in Constitutie se refera la invatatura (scolarizare) sau invatare (acesta este un proces psihic ale carui reguli nu se legifereaza).
    Asta ca sa va dezamagesc cind va incinta ideea ca “Romania (aici legea educatiei) se face cu oameni de caracter mai intii si apoi cu profesionisti”. Pai, oameni de caracter (adica foarte hotariti) avem destui si in Parlament si in Guvern, dar uite ce iese!
    Inlocuiti “de caracter” cu “devotati” si regasiti o formula de acum 50 de ani. Lozincile se recicleaza inca.
    Dar de “oamenii de bine” din anii ’90, va mai aduceti aminte?

    In alta ordine de idei, nici Finlanda nu are cel mai evoluat sistem (de “mastery learning” ati auzit?), nici Jukka nu e din alta lume (noi suntem din alta lume!).
    Din ce a spus as remarca mai curind altceva: “nu ne copiati pe noi sau altii, incercati sa intelegeti experienta noastra si sa faceti pentru voi cum e mai bine”.

  10. @Cornel
    Deşi consider legea educaţiei foarte importantă am ales să nu îi acord atenţie. Motivul este că nu am încredere în procesul prin care o lege ajunge să fie adoptată. Sunt prea muţi actori care au o miză mare şi oricât de bună ar fi viziunea de la care se pleacă, oricât de bun ar fi textul iniţial, legea ajunge să fie ciopârţită puţin de sindicate, puţin de rectori şi câte puţin de alţii şi foarte mult la sfârşit de parlamentari. Ca să influenţezi semnificativ procesul cred că trebuie să ai putere de negociere … altfel pedalezi în gol. Din punctul meu de vedere legea e în linie dreaptă, urmează să fie adoptată şi în curând vom avea un alt cadru legislativ … mai bun sau mai puţin bun. Aleg să îmi investesc energia în a răspunde la întrebarea “Ce putem face cu noul cadru?”. O lege nu rezolvă probleme. Doar face mai uşoară sau mai dificilă rezolvarea lor. Dacă legea noua e chiar şi puţin mai bună decât cea veche, eu sunt bucuros şi o privesc ca pe o oportunitate. Pentru că nu am aşteptări mari de la ea, legea nu poate fi o dezamagire. Am vazut că se fac lucuri remarcabile şi în condiţiile actuale. Am aşteptări mari mai mult de la mine şi de la o parte a generaţiei mele.

    Vreau să îţi mai spun că nu sunt de acord cu tine când spui că educaţia include învăţarea. Aşa cum o înţeleg eu, educaţia e un proces care îşi propune să genereze învăţare. Dar învăţarea se întâmplă şi în afara educaţiei. Educaţia nu are sens fără învăţare dar învăţarea există şi fără educaţie. Dacă una dintre ele include pe alta, cred că învăţarea include educaţia.

    Şi nu am înţeles prea bine de ce spui că nici Finlanda nu are cel mai evoluat sistem. Atunci cine îl are? Sunt de acord că nu e o soluţie să copiem alte sisteme. Dar cred că putem găsi la alţii multă inspiraţie.

  11. Salve!

    Intr-adevar, admirabila initiativa cu Forumul Educatiei!

    Traian, poti sa faci un update cu stadiul actual al solutiilor discutate atunci? Sunt curios in ce masura s-a trecut la implementare?

    Numai bine!

  12. Salut Iulian,

    Multumesc pentru vizita.

    Cred ca mai avem pana la punctul in care sa ne intalnim la un forum, sa avem un consens cu totii si sa trecem la implementare. Cel mai mult s-a discutat, la sfarsit despre faptul ca scoala nu este identica cu educatia si una dintre directiile in care am convenit ca ar trebui investit a fost dezvoltarea educatiei non-formale. Un obiectiv care a circulat dar asupra caruia nu am avut consens a fost dublarea numarului de beneficiari ai programelor de educatie non-formala. Altul a fost un portal cu toate oportunitatile de educatie non-formala si o campanie care sa promoveze faptul ca educatia e mai mult decat scoala. Dar nu am trecut impreuna la implementare. Am fi avut nevoie de un proces mult mai lung pentru ca toate organizatiile de acolo sa adere cu adevarat la obiective comune, sa faca planuri impreuna si sa treaca la implementare. In schimb, cred ca fiecare a plecat de acolo cu propria lectie invatata si cu directia in care mergem toti in minte. De exemplu, noi am pregatit un proiect la care vom invita sa lucreze cu noi toate ONG-urile din educatie pe care le stim. Si Fundatia Dinu Patriciu am observat ca sustine tot mai multe proiecte de eductie non-formala.

Leave a Reply

Your email address will not be published.